Meanismele prin care lucreaza natura sunt destul de complexe, de aceea “nebunia aratului” nu poate fi inlocuita doar prin non-arat, ci de o abordare integrala. Incercand sa satifacem intr-o maniera responsabila, pe termen lung, toate dezideratele pentru care aram, ajungem tocmai sa lucram in felul in care lucreaza natura, fapt care nu ar trebui sa ne surprinda, caci natura a perfectionat milioane de ani mecanisme pe care noi abia ajungem sa le cunoastem. Si nu de putine ori oamenii s-au intrebat de ce ogorul si stratul nu prospera cu atata usurinta precum natura salbatica de alaturi.

Trecerea de la arat la practici alternative fara arat poate fi un lucru simplu si natural in unele cazuri, de exemplu adaca avem deja un teren in foma buna si/sau aplicam tehnica mulcirii in strat gros. E. Faulkner a beneficiat de un sol nisipos pe care il pregatea prin discuire la adancime mica. Indoiala oamenilor care au muncit ani de zile pamantul, atunci cand aud de non-arat este cumva justificabila. Ei stiu, pe baza experientei lor directe cu pamantul, ca fara arat,  sapa si harlet terenul nu ar produce recolte satifacatoare. Aceasta se intampla deoarece tehnicile de non-cultivare trebuie completate de o puternica componenta biotica, formata din reteaua de microorganisme si de plantele cultivate.

Dintre cele mai ilustrative exemple pentru impactul deopotriva al aratului si al biologiei asupra sanatatii si fertilitatii solului, este un studiu al Dr. Rick Haney in 2015 asupra 4 parcele relativ invecinate, cu acelasi tip de sol, dar cu sisteme de management diferite pe o perioada de ordinul a 20 de ani.

Cazul 1: productie organica de culturi diverse (grau, orz, ovaz, in , soia, fasole, mazare, floarea soarelui, lucerna) plus culturi verzi (trifoi alb) incorporate prin aratura; cultivare intensa a terenului pentru infiintarea culturilor si controlul buruienilor; nu se folosesc fertilizatori sintetici, ierbicide, insecticide, persticide

Cazul 2: diversitate minima (in si grau, rar floarea soarelui), cultivare minima a solului, fertilizare la insamantare, ierbicide, pesticide, fungicide aplicate atunci cand este necesar

Cazul 3: diversitate medie (porumb, floarea soarelui, ovaz, soia, grau), fara arat sau cultivarea solului, folseste cantitati mari de fertilizatori sintetici, fungicide, pesticide, insecticide pentru maximizarea recoltelor

Cazul 4: diversitate mare, culturi pentru productie si culturi verzi, fara arat sau cultivarea solului, fara agro-chimicale de orice fel, cu integrarea animalelor prin pasunat

Este usor de observat impactul cumulativ al non-cultivarii solului si al utilizarii unor bune practici pentru a sustine o buna biologie a solului.

Tinand cont de impactul daunator pe care il au agrochimicalele asupra biologiei din sol, observati cat de mare este “costul” aratului si cultivarii solului (pentru infiintarea culturilor si controlul buruienilor) pentru producatorul organic, care altfel practica rotatia culturilor si infiinteaza culturi verzi.

Observati deseamenea lipsa de agregare a solului in cazurile 1-3. Solul este compactat, prezinta crusta, si structura lui e distrusa deopotriva de tehnicile de cultivare si de agro-chimicale.

Despre ce inseamna componenta biotica a solului, cum functioneaza si cum o putem incuraja, sper sa vorbesc cu ocaziile urmatoare.

Daca in studiul mentionat vi s-a parut putin ciudata existenta unor sisteme de management fara arat, dar cu agro-chimicale, sau daca doriti sa aflati cum s-a trecut in SUA la sisteme agricole fara arat, va invit sa cititi articolul de aici: